Cafeaua - băutura oamenilor mari, cu preocupări adulte

În caz că nu știai despre cafea…

Cafeaua a fost interzisă de mai multe ori în istorie.

În secolul al XVI-lea, sultanul Murad al IV-lea al Imperiului Otoman a interzis cafeaua în Constantinopol. Cei prinși bând erau pedepsiți sever.

Se credea că băutura stimulează „gândirea liberă”, și asta nu prea dădea bine politic.

Prima cafenea din lume s-a deschis la Mecca, în secolul XV.

A fost numită Kaveh Kanes. Oamenii mergeau acolo să bea cafea, dar și să dezbată politică, poezie și religie - exact ce voiau autoritățile să evite.

În Anglia secolului XVII, femeile au semnat o petiție împotriva cafelei.

Motivul? Spuneau că bărbații „și-au pierdut vigoarea” din cauza ei. Răspunsul bărbaților a fost un pamflet. 

Au publicat un text-ripostă savuros, intitulat „The Men’s Answer to the Women’s Petition Against Coffee”, în care susțineau, ironic, că:

„Cafeaua nu slăbește virilitatea, ci o menține. E băutura care ne face mai constanți, mai blânzi și mai puțin bețivi.”

Beethoven era obsedat de cafea.

Își număra exact 60 de boabe pentru fiecare ceașcă. Nici mai mult, nici mai puțin. Un fel de ritual matematic al geniului.

În Etiopia, cafeaua se bea cu sare sau unt, nu cu zahăr.

În unele regiuni, e considerată o masă în sine.

Espresso nu înseamnă „puternic”.

Cuvântul vine din italianul “espresso”, adică „extras rapid”. Are mai puțină cofeină decât o cafea la filtru.

Cafeaua a fost odată botezată „băutura satanică”.

Până când Papa Clement al VIII-lea a gustat-o, i-a plăcut și a spus:

„E prea bună ca să fie doar pentru necredincioși. Hai s-o botezăm!”

NASA a trimis o cafetieră în spațiu.

Astronauții italieni de pe Stația Spațială Internațională au avut prima espresso machine „spațială” în 2015 - numită, evident, ISSpresso.

Cafeaua instant a fost inventată din greșeală.

În 1901, un chimist japonez stabilit în Chicago, Satori Kato, a creat-o accidental în timp ce încerca să deshidrateze ceai.

Cea mai scumpă cafea din lume, Kopi Luwak, e… procesată printr-un animal.

Da, o pisică indoneziană numită civet mănâncă boabele, le digeră parțial și le elimină. Apoi, oamenii le culeg și le prăjesc. (Luxul are întotdeauna un preț… ciudat.)

Cafeaua nu e doar o băutură, ci un psihologic pentru suflet

Dacă bei cafea, ești în clubul celor aproape 40% din populația lumii care își începe ziua cu o ceașcă în mână și un oftat de recunoștință.

Dacă nu... ei bine, ești o curiozitate demnă de studiat.

Poate n-ai nevoie, poate nu-ți place, poate te bate cofeina sau poate ai o genă rebelă care n-a înțeles valul de interes.

Cafeaua are darul ăsta ciudat de a împărți lumea în două tabere - dar, paradoxal, tot ea e cea care adună oamenii la aceeași masă.

Unora le ține de somn, altora de suflet.

Unii o iubesc cu patimă, alții doar îi tolerează mirosul cu nostalgie.

Și poate exact asta o face perfectă: e o băutură cu opinii, cu poveste, cu personalitate.

Perfecțiunea, până la urmă, înseamnă echilibru în emoții, nu în ingrediente.

Eu m-am îndrăgostit de cafea la 18 ani, în preajma bacului.

Mă trezeam odată cu mama. Puneam ibricul pe foc - cafea Fortuna verde, două lingurițe de zahăr - și așteptam minunea.
O beam împreună, în tihna dimineții, înainte ca fiecare să plece spre ale ei: mama, la gară, spre București; eu, la școală. 

A fost primul nostru ritual comun și, cumva, a rămas cu mine.

Dar hai să lăsăm puțin amintirile și să aruncăm un ochi la date mai reci - statistici care confirmă că nu suntem singuri în dragostea asta:

Unde se bea cea mai multă cafea din lume?

Sursa imagine: statista.com

Ei bine, Finlanda câștigă detașat.

O fi frigul de vină, o fi pură plăcere... nu știm sigur. Știm doar că finlandezii beau mult. Și la filtru. Și din căni - nu cești de porțelan.

Finlandezii sunt generoși și calmi - poate și datorită cafelei, nu doar în ciuda ei.

Oricine s-ar fi gândit la Italia, cu siguranță. Dar uite că nu, aceștia sunt de abia pe locul 6 în lume la cantitatea de cafea consumată pe cap de locuitor.

România este pe locul 49 în clasamentul realizat de World Research Institute, în anul 2021.

Românii consumă doar 2.3 kg de cafea anual pe cap de locuitor. 

Și când te gândești că era cât pe ce să nu o îndrăgim, întrucât era considerată o unealtă malefică, de manipulare și transpunere în alta dimensiune. 

Spun acestea, căci povestea cafelei are începuturi amuzante pe alocuri. 

Cum a apărut cafeaua pe lume?

Exagerez, firește.

N-a apărut „pe lume” ca o revelație extraterestră.
Arborii de cafea își vedeau liniștiți de treabă, la altitudini decente, în climat umed și cu frunze verzi, fotogenice, deloc băgătoare în seamă.

Până când, într-o zi din secolul 9, un cioban etiopian pe nume Kaldi, plimbându-și caprele prin munți, a observat ceva neobișnuit: caprele deveneau, subit, mai dansatoare ca niciodată.

Nu mai dormeau noaptea, săreau ca și cum băuseră un espresso dublu. Și toate mâncaseră din niște boabe roșii, necunoscute.

Speriat, dar și curios, Kaldi a dus boabele la o mănăstire.

Călugării, după ce le-au analizat atent și au constatat efectele… au decretat rapid: „Lucrarea diavolului!”

Și le-au aruncat în foc. Că așa se purta atunci.

Dar odată ajunse în jar, boabele au început să emane un miros divin.
Atât de divin, încât călugării au reconsiderat relația lor cu Satana – cel puțin în acest caz.

Au scos boabele prăjite, le-au măcinat, au turnat apă fierbinte peste ele (din greșeală sau nu) și au creat, fără să știe, prima cafea oficială.

Apoi, licoarea a circulat prin tot clerul.
Efectele?

Exact cum bănuiseră caprele: energie, claritate, capacitate sporită de rugăciune. Și, cine știe, poate și un strop de optimism.

Pornind de la niște capre pofticioase și niște călugări sceptici, am ajuns azi să bem, cu naturalețe, una dintre cele mai magnetice, sociale și iubite băuturi ale lumii.

Legendă sau nu, e o poveste care-mi place. Și, ca orice legendă bună, are gust mai bun cu o cafea alături.

Viața cu aromă de cafea începe, pentru unii, pe la 16-17 ani.

Pentru alții, chiar mai devreme. Și, în cele mai multe cazuri, nu se mai termină niciodată.
Cafeaua e genul acela de obicei care nu se lasă cu ușurință. Iar când o faci, o faci de nevoie: medici, tensiune, regrete.

Sau, cum mi-a zis o cunoștință într-o zi:

„Beam prea multă… așa că m-am lăsat de tot. Ca de un fost toxic.”

Cafeaua de acasă: simplă, sinceră și imposibil de înlocuit

Se spune adesea că cea mai bună cafea e cea de acasă.

Și, ajunsă la maturitatea gustului (și a vieții), tind să fiu de acord. Nu pentru că e cea mai fină cafea, ci pentru că e băută în cel mai bun loc.

Acasă are gustul ei. Și chiar dacă nu e din boabe rare, are altceva: ritual, liniște și familiaritate.

Indiferent cum o bei - neagră, cu lapte, cu zahăr, cu scorțișoară sau fără nimic - cafeaua e mai mult decât o băutură.

E o ocazie.
E trezirea de dimineață. E motiv de stat la vorbă cu cineva drag. E un pretext bun pentru revederi și confesiuni.
E fondul sonor al ideilor bune și al planurilor serioase.

Pune cafeaua, dă drumul la un jazz lent și trage perdeaua într-o duminică leneșă. Felicitări, ai creat o scenă completă de hygge, cu doar câteva ingrediente.

FAQ – Despre cafea, pe scurt:

De ce aveți nevoie pentru a vă face o cafea?

Cafea proaspăt măcinată, apă și un ibric. Dacă vrei zahăr, îl poți adăuga fie înainte de fierbere, fie după, direct în ceașcă.

Câte calorii are o cafea?

• Cafea simplă (240 ml): 2 calorii
• Cu o lingură de lapte: 7 calorii
• Cu o linguriță de zahăr: aprox. 29 de calorii

 

La ce plante punem zațul de cafea?

Zațul de cafea e bogat în minerale precum azot, calciu, potasiu, fier, fosfor, magneziu și crom.
Îl adoră: trandafirii, afinele, azaleele, morcovii, ridichile, rododendronii, hortensiile, varza și crinii.
❌ Evită-l pentru: roșii, trifoi și lucernă.

 

Cu ce se scot petele de cafea?

Rapid! Cu apă călduță și săpun sub jet de apă, imediat ce s-a întâmplat accidentul.
Pentru petele mai încăpățânate, eu folosesc cu încredere Nufăr pentru pete, de la Farmec – e mică minune la sticluță.

 

Pozele din articol: Pinterest