Sfântul Ștefan și începuturile violente ale creștinismului

Pe 27 decembrie, a treia zi de Crăciun, îl sărbătorim pe Sfântul Ștefan.

Pentru mine, vine și cu mesaje, urări și atenție din partea familiei, a apropiaților și, inevitabil, din social media - unde fiecare mai știe o idee, două, despre acest sfânt.

Prenumele Ștefan vine din limba greacă, din Stephanos, și înseamnă coroană, cunună, „cel care biruie prin merit, nu prin sânge”.

O definiție frumoasă, aproape poetică, dar care nu are nimic de-a face cu fastul sau puterea lumească.

Sfântul Ștefan nu a fost încununat în timpul vieții și nu a purtat nicio coroană regală. Recunoașterea nu i-a venit din funcții sau onoruri, ci prin martiriu.

O „cunună” primită nu de la oameni, ci din fidelitatea față de ceea ce a crezut, până la capăt.

Sfântul Ștefan este considerat primul martir al creștinismului

A murit în jurul anului 36, la Ierusalim, iar povestea lui apare în Faptele Apostolilor.

Moartea sa nu a fost pedeapsă pentru greșeli, ci reacția unei lumi deranjate de adevăr.

Era diacon în comunitatea creștină din Ierusalim, într-o perioadă în care creștinismul era încă fragil, amestecat cu tradiții iudaice și privit cu suspiciune.

Numele lui, de origine greacă, arată că făcea parte dintre așa-numiții eleniști - evrei născuți în afara Palestinei, vorbitori de greacă, convertiți la creștinism.

Aceștia formau o minoritate în cadrul primei comunități creștine, iar diferențele de limbă, cultură și apartenență nu au rămas fără urmări.

Tensiunile nu au întârziat să apară.

Văduvele eleniste erau neglijate în distribuirea ajutoarelor, iar Apostolii au decis să desemneze șapte diaconi care să se ocupe de această problemă.

Ștefan a fost ales printre ei și s-a remarcat rapid nu doar prin grija față de comunitate, ci și prin forța cuvântului.

Era considerat un om „plin de har și de putere”, un predicator cu o claritate care nu lăsa loc de ambiguități.

Ștefan intra frecvent în dispute religioase cu membri ai sinagogilor evreilor din diaspora. Creșterea numărului de convertiți, inclusiv din rândul preoților, a stârnit furie. A fost chemat în fața Sinedriului, tribunalul religios suprem al Ierusalimului, și acuzat că vorbește împotriva Legii lui Moise și a Templului.

Apărarea lui, una dintre cele mai lungi și intense din Noul Testament, nu a fost o negare a tradiției iudaice, ci o reinterpretare radicală a ei. Ștefan respecta Legea lui Moise, dar considera că Templul și cultul jertfelor deveniseră o deformare a credinței.

Pentru el, Dumnezeu nu locuiește în clădiri făcute de mâna omului, iar adevărata credință nu se fixează în ziduri.

Această poziție, extrem de incomodă, a fost scânteia finală.

Discursul lui a înfuriat adunarea, iar Ștefan a fost scos din cetate și ucis cu pietre.

Imaginea reprezintă pictura Uciderea cu pietre a Sfântului Ștefan, de Charles Le Brun.

Înainte de moarte, a rostit o rugăciune care avea să-l lege definitiv de figura lui Iisus: a cerut iertare pentru cei care îl omorau.

Gestul său nu a fost unul de slăbiciune, ci de coerență absolută între credință și faptă.

Legenda spune că, în ultimele clipe, Ștefan a văzut cerurile deschise și pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu.

Este singurul moment din Noul Testament, în afară de cuvintele lui Iisus, în care apare acest titlu cu încărcătură apocaliptică.

Pentru Ștefan, mântuirea nu era încă un fapt împlinit, ci o promisiune care urma să se împlinească odată cu restaurarea purității credinței.

Sfântul Ștefan nu a fost un revoluționar zgomotos, dar nici un credincios comod.

A fost un om prins între vechi și nou, între Lege și Revelație, între tradiție și curajul de a o chestiona.

Tocmai de aceea, povestea lui rămâne una dintre cele mai tulburătoare din creștinismul timpuriu.

Când e Sfântul Ștefan - sărbătoare și calendar ortodox

Sfântul Ștefan se sărbătorește pe 27 decembrie, în fiecare an.

Este a treia zi de Crăciun, o zi care vine după bucurie, mese pline și colinde, dar care aduce cu ea si detalii mai sobre.

În calendarul ortodox, Sfântul Ștefan este pomenit ca întâiul mucenic (protomartir), primul care și-a mărturisit credința până la moarte.

Ziua lui nu este una a exuberanței, ci a reflecției: despre curaj, adevăr și consecință.

Pentru cei care poartă acest nume, 27 decembrie nu este doar o dată din calendar, ci o zi în care primesc urări, mesaje și „La mulți ani” spuse uneori din reflex, alteori din inimă.

Sfântul Ștefan la catolici

Și în tradiția catolică, Sfântul Ștefan este sărbătorit, dar pe 26 decembrie, imediat după Crăciun.

Diferența de dată vine din structura calendarului liturgic, nu dintr-o diferență de fond.

În catolicism, Sfântul Ștefan este considerat:

• patronul diaconilor
• patronul zidarilor și al pietrarilor
• protector invocat împotriva durerilor de cap
  

Indiferent de confesiune, imaginea lui rămâne aceeași: un om care nu a negociat adevărul pentru siguranță.

Rugăciune către Sfântul Ștefan

Pentru cei care aleg dimensiunea spirituală a zilei, rugăciunea către Sfântul Ștefan este una a curajului și a iertării.

Această rugăciune este o formulare contemporană, inspirată din viața și martiriul Sfântului Ștefan, destinată reculegerii personale.

Sfinte Ștefane, întâiul mucenic al credinței,
 întărește-ne în clipele de îndoială
 și învață-ne să nu ne lepădăm de adevăr
 chiar și atunci când e greu să-l rostim.
 Dă-ne pace în inimă și putere în cuvânt. 
Amin.

Să fii omorât pentru adevăr, când adevărul încă nu era cunoscut.
Un adevăr contestat atunci, confirmat mult mai târziu.

Ștefan a fost ucis cu pietre pentru că a avut curaj. Iar lumea secolului I avea multe, dar nu curaj. Cu atât mai puțin curajul de a discuta, de a disputa sau de a chestiona lucruri religioase.

Rana era încă deschisă - Fiul Omului tocmai se ridicase la cer - iar oamenii priveau cu scepticism propria lor salvare.

De unde venea frica?
Cine îi privea cu ochi critic?
Cine era Cel care vedea tot și judeca atât de aspru încât oamenii au simțit nevoia de voci zgomotoase pentru a forța o nouă rânduială?

Am scotocit după această poveste poate din curiozitatea legată de prenumele meu - Ștefania.

Poate din fascinația pentru legende.

Nici nu mai contează.

Îl onorăm pe Ștefan scriind despre el în secolul acesta și ne spunem că suntem, astăzi, de partea dreptății și a cuvântului liber.

La douăzeci de secole distanță, nu mai suntem omorâți cu pietre pentru adevăr.

Astăzi e cuvânt contra cuvânt.

Fiecare crede că deține adevărul lui, deplin și definitiv.

Și poate tocmai de aceea aleg, încă o dată, mirarea drept instrument de raportare la viață, nu interogarea ei sistematică și obsesivă.

Întrebări frecvente despre Sfântul Ștefan

Când se sărbătorește Sfântul Ștefan?
Sfântul Ștefan se sărbătorește pe 27 decembrie în calendarul ortodox și pe 26 decembrie în cel catolic.

Cine a fost Sfântul Ștefan?
Sfântul Ștefan a fost primul martir creștin, diacon în Ierusalim, ucis pentru credința sa.

De ce este important Sfântul Ștefan?
Pentru că este considerat protomartirul creștinismului, primul care a murit pentru mărturisirea credinței.

Ce înseamnă numele Ștefan?
Numele Ștefan vine din grecescul Stephanos și înseamnă coroană sau cunună.

Ce urări se fac de Sfântul Ștefan?
Cele mai frecvente sunt „La mulți ani de Sfântul Ștefan”, mesaje de pace, sănătate și putere interioară.

Surse pentru scrierea acestui articol: https://www.britannica.com/biography/Saint-Stephen. 

Poza copertă: Reproducere după St. Stephen de Giacomo Cavedone.